Bronşita

Fumatul, poluarea, inhalarea de substanțe toxice, dar şi virusurile și bacteriile pot irita bronhiile, canale care transportă aerul la plămâni. Bronșita este o afecţiune foarte frecventă, care poate fi rezultatul unei infecţii (bronșita acută), sau poate lua naştere din acțiunea prelungită în timp a unei serii de factori care irită mucoasa căilor respiratorii: în acest caz, se vorbește de bronșită cronică. Bronșita este o boală foarte frecventă, care apare în principal în țările industrializate, cu o incidență de aproximativ 3000 de cazuri la 100.000 de locuitori, întrucât este cauzată de poluarea aerului, evident mai mare în aceste zone. Pe lângă cei care trăiesc în zone poluate de activități industriale și de automobile, cei mai expuşi la bronşită sunt copiii, persoanele în vârstă, fumătorii înveterați (dar și cei care trăiesc cu un fumător), precum şi cei care suferă deja de boli pulmonare.

Bronşita

Majoritatea bronşitelor au o cauză virală sau bacteriană, virusurile sau bacteriile fiind transmise de la o persoană la alta pe calea aerului. În timpul iernii, cu geamurile închise, aerul ambiant este mai incarcat cu germeni. Mai mult decât atât, încălzirea excesivă a spațiilor usucă aerul, ceea ce face mai dificil pentru organism să mențină umiditatea necesară pentru ca membranele mucoase să îşi îndeplinească rolul de protecție împotriva noxelor. Bronșita este o boală foarte frecventă, care se poate manifesta în formă acută sau cronică.

Bronşita acută şi cronică

Este forma cea mai frecventă si este de obicei provocată de o infectie virală. Bronșita acută poate fi complicaţia unei răceli sau a unei gripe. Un prevestitor al acesteia poate fi o arsură în piept, localizată în spatele sternului (fiind vizată şi traheea). După câteva zile apare tusea: la început este uscată şi supărătoare, apoi devine accentuată și cu secreţie abundentă. Ca urmare a inflamatiei, bronhiile produc cantităti mai mari de mucus. Uneori, apare febra (nu mai mult de 38,5°C și durează 3-5 zile) și respiraţia greoaie: iniţial în situații de efort, apoi chiar şi în stare de repaus.

Anumiţi factori de mediu, cum ar fi poluarea aerului, fumul de țigară, frigul intens sau chiar şi unele condiții de viață nefavorabile, cum ar fi malnutriţia şi oboseala excesivă, pot favoriza apariția acesteia. În câteva zile boala se vindecă, cu condiţia să nu apară complicații.

Cele mai frecvente simptome ale bronşitei cronice sunt: tuse persistentă, mai ales dimineaţa, cu eliberare de mucus în cantitate mică sau abundentă, expectoratie în cantități semnificative, timp de cel puțin trei luni pe an, precum şi timp de doi sau mai mulți ani la rând (conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății), dificultate în respirație mai mică sau mai mare, crize de astm. Din cauza inflamaţiei, bronhiile se restrâng sau rămân înfundate, făcând dificilă respiraţia și circulația sângelui în plămâni. În multe cazuri se întâmplă ca, o dată sau de mai multe ori pe an, să apară episoade de reacutizări cu intensificarea tusei şi expectoratiei. Uneori poate coexista un grad variabil de emfizem pulmonar, ce poate provoca ingustarea cailor respiratorii. La un pacient din doi bronșita cronică duce la insuficienţă respiratorie.

Cauzele principale ale bronșitei cronice sunt fumul de țigară, clima rece și umedă, poluarea aerului și expunerea prelungită la gaze, fum și pulberi iritante (sunt supuse acestora o serie de grupuri de risc, cum ar fi mineri, pompieri). Ea reprezintă a treia cauză de deces după bolile cardiovasculare şi tumori.

Protejarea bronhiilor

Cum să le protejăm pentru a evita ca o inflamaţie banală să se transforme într-o afecţiune mai supărătoare?

Iată câteva sfaturi utile:

• nu subestimaţi banala răceală sau gripă, aceasta reprezentând adesea anticamera bronșitei acute: fiţi prudenţi și prompţi în aplicarea tratamentului pentru a preveni răspândirea inflamaţiei la bronhii
• nu ieşiţi afară atunci când temperatura este scăzută: s-ar putea declanșa o criză de astm
• inspiraţi întotdeauna pe nas şi expiraţi pe gură cu buzele întredeschise
• ţineţi un umidificator în special în dormitor pe timp de noapte
• nu fumaţi
• beţi multe lichide
• cei afectați de bronșită cronică trebuie să elimine condițiile de mediu vătămătoare pentru bronhii, luând măsurile de protecție împotriva agenţilor poluanţi si iritanţi (măști în timpul deplasării prin trafic intens, sisteme de ventilație la locul de muncă etc.).
• efectuaţi în fiecare toamnă vaccinarea împotriva gripei
• faceţi activitate fizică regulată
• evitați excesul de greutate
• efectuaţi exerciții de respirație
• nu abuzaţi de tranchilizante sau hipnotice: acestea îngreunează respirația.

Când să ne adresăm medicului

Medicul trebuie chemat în următoarele cazuri:

• în cazul în care bronșita afectează persoanele în vârstă sau persoanele care suferă de alte boli pulmonare
• dacă aveți dificultăți de respirație sau dureri toracice
• dacă se îmbolnăveşte un copil cu vârsta mai mică de cinci luni și prezintă răceală şi tuse, chiar şi fără febră
• dacă după trei zile de la apariţia unei bronșite acute nu se observă niciun semn de ameliorare
• dacă observați urme de sânge în mucus
• în cazul în care febra depăşeşte 38,5°C
• dacă tusea este foarte intensă
• dacă apar simptome de bronşită cronică.