Tusea

Tusea nu este o boală, ci un simptom: se declanşează de fiecare dată când ceva irită membranele mucoase ale gâtului, ale traheii sau ale bronhiilor, canale care transportă aerul la plămâni. Ea este, de fapt, un răspuns spontan de apărare al organismului împotriva substanţelor iritante cum ar fi praful și fumul, virusurile sau bacteriile care blochează fluxul de aer normal, împiedicând respirația. Creierul transmite imediat la mușchii pieptului și cei abdominali comanda de a se contracta. Astfel, organismul poate elibera căile respiratorii.

Tusea nu trebuie neglijată, ea putand fi indicatorul unor afecţiuni mai grave. Desi este deranjantă, ea nu trebuie inhibată înainte de a fi descoperită cauza care o determină.

Tusea poate fi de mai multe tipuri, în funcţie de formele de manifestare, momentul apariţiei sau factorii declanşatori. Uneori iritantă, alteori „productivă”. Mai frecventă în spaţii închise sau în aer liber. Se poate prezenta cu raluri sau cu dificultăți de respirație, sau furnicături în gât și voce răgușită.

Tusea este întâlnită în majoritatea afecţiunilor acute şi cronice ale aparatului respirator.

Productivă sau seacă?

Pentru a înțelege cauzele afecţiunii, este necesar să se facă distincția între diferitele tipuri de tuse.

Tusea productivă, este denumită flegmatică din cauza prezenţei expectoraţiei. În cazul unei inflamații, secreția este foarte abundentă, motiv pentru care expulzarea nu poate avea loc treptat: de aceea, tusea are rolul de a desfăşura această activitate de „curățare”, accelerând eliminarea acesteia. Odată cu expectoraţia şi eliminarea hipersecreţiei (sputei), tusea încetează. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu ar trebui inhibată tusea productivă: ea este benefică, chiar dacă uneori sunetul său cavernos poate îngrijora. 

Tusea seacă, denumită şi tuse uscată sau neproductivă, deoarece nu este însoțită de spută.

Este o tuse scurtă, iritativă, provocată de iritarea zonelor tusigene de la nivel pulmonar sau extrapulmonar. Ea poate apărea la debutul afecţiunilor acute de căi respiratorii superioare şi inferioare, în alergii, dar şi în anumite afecţiuni cardiace.

La copii persistența tusei uscate poate fi expresia clinică a unui corp străin traheobronşic.

Dar cum să identificăm cauza?

Ținând seama de caracteristicile pe care tusea le prezintă:

• dacă tusea este sufocantă și, de fiecare dată când se trage aer în piept şi se inspiră, se aude un sunet ascuțit (cum ar fi lătratul unui câine și, din acest motiv, este denumită „lătrătoare”), probabil se datorează unei inflamații a laringelui, partea superioară a traheii, unde se află inclusiv corzile vocale. În acest caz, poate apărea şi o îngroșare a vocii. În câteva zile este posibil ca tusea sa evolueze în tuse productivă.
• dacă tusea gâdilă în gât și este insistentă poate exista o inflamație a traheii, faringelui sau bronhiilor. Si în aceste cazuri, după câteva zile, tusea uscată se poate transforma în tuse productivă.
• dacă tusea este iritantă, taie respirația, sau tinde să fie spasmodică, probabil are origine alergică.
• dacă tusea apare mai ales pe timp de noapte, cu crize spasmodice, care se încheie cu un fel de aspirație a aerului în încercarea de a vă trage răsuflarea, este vorba probabil de tuse convulsivă, o infecție cauzată de o bacterie denumită Bordetella pertussis.

Uneori tusea se cronicizează, respectiv persistă săptămâni întregi, întrucât mucoasele continuă să fie iritate. Tusea cronică tipică este „tusea fumătorului”, denumită astfel întrucât membranele mucoase sunt constant iritate de fum.

De ce tuşim?

Cauzele tusei pot fi diferite: de la infecțiile căilor respiratorii la o substanţă iritantă inhalată, de la un mic corp străin prezent în căile respiratorii la inhalarea de aer prea rece.

Și mai mult, inclusiv unele boli pot provoca tusea. Mai rar, ea poate fi cauzată de reacția la anumite medicamente sau de o reacție psihologică la unele situații foarte emoționale sau la stres.

Dar să vedem detaliat principalele cauze ale tusei:

• Infecții ale tractului respirator (faringite, laringite, bronșite, sinuzite), care sunt în general cauzate de virusuri sau bacterii. Virusurile răcelii reprezintă cea mai frecventă tuse mai ales la copii, la care încă nu s-au dezvoltat toate mecanismele de apărare ale sistemului imunitar, precum și la persoanele în vârstă, la care mecanismele de apărare sunt slăbite. Virusurile paragripale, care afectează tractul respirator superior, provoacă tuse uscată şi răguşită, în timp ce cele ale gripei propriu-zise provoacă tuse puternică și prelungită plus febră ridicată. În caz de infecții bacteriene, accesele de tuse sunt frecvente și, de obicei, febra rezistă la tratament
• O substanţă iritantă inhalată (de exemplu, fumatul sau chiar smogul de oraș și praful prezent în multe medii de lucru), respectiv înghițită și apoi, din greșeală, pătrunsă în tractul respirator. Uneori, fumatul poate cauza accese de tuse ocazionale în timpul nopţii. La fumătorii înveterat, cu trecerea anilor tusea se poate transforma în tuse cronică, din cauza unei inflamații permanente a bronhiilor. Tusea poate afecta şi persoanele care nu fumează, dar inhalează fumul altora: expuşi la fumatul pasiv sunt mai ales copiii care trăiesc în medii în care se fumează
• Rinita şi sinuzita de origine alergică sunt cele mai frecvente cauze de tuse. Inclusiv astmul, care depinde adesea de alergie, este o cauză a tusei persistente, în special în timpul nopții
• Un mic corp străin prezent în tractul respirator superior, cum ar fi, de exemplu, sămânța unui bob de strugure ajunsă la nivelul bronhiilor
• O tuse bruscă și de scurtă durată poate fi cauzată de inhalarea de aer prea rece sau prea cald
• Multe boli, unele dintre ele chiar severe, au ca simptom tusea şi acesta este unul dintre motivele pentru care, dacă această condiție persistă dincolo de o anumită perioadă de timp, nu trebuie să fie subestimată. O tuse cronică, respectiv care durează mai mult de trei săptămâni sau care prezintă recurenţe frecvente, poate fi cauzată de o bronșită cronică (tipică fumătorului). Dacă se prezintă mai frecvent pe timp de noapte, tusea poate fi şi indicatorul unei boli cardiace (insuficienţă cardiocirculatorie), sau poate fi un simptom inițial al unei crize de astm. Alte cauze posibile ale tusei ar putea fi refluxul gastroesofagian sau o comprimare a tractului respirator cauzată, de exemplu, de o tumoră pulmonară sau pleurală
• Rareori, anumite medicamente utilizate pentru tratamentul hipertensiunii, cum ar fi beta-blocantele și inhibitorii enzimei de conversie, dau naștere la o tuse uscată, care dispare imediat ce tratamentul este întrerupt
• Tusea poate fi şi o reacție psihologică la unele situaţii extrem de emoționale sau de stres, dar în aceste cazuri tulburarea nu apare în timpul somnului.

Când trebuie tratată tusea?

Tusea trebuie abordată în mod diferit. În unele cazuri, va fi necesară eliminarea elementelor iritante care o cauzează (fumat, poluanți sau alergeni), iar în altele trebuie ameliorat simptomul. În timp ce uneori este util să atenuăm o tuse sâcâitoare care durează câteva zile, este întotdeauna necesar să intervenim atunci când tusea este cauzată de boli specifice.

Dacă tusea nu trece sau nu se amelioreaza în câteva zile, medicul va clarifica cauza, investigând tipul de tuse și simptomele care pot fi asociate și prin consult clinic. Pot fi recomandate alte investigatii: radiografie toracică, teste alergologice sau probe funcționale respiratorii (spirometrie) pentru a diagnostica, de exemplu, astmul sau bronşita cronică.

Remedii de casă

Primul lucru de făcut este să se evite fumatul activ şi pasiv. În cazul în care tusea este cauzată de o infecție, unul dintre cele mai importante remedii este de a bea multă apă (până la șase - zece pahare pe zi) sau băuturi calde pentru a „dizolva” mucusul, care se formează de obicei în aceste condiţii în căile respiratorii. Acest lucru facilitează şi transformarea unei tuse uscate în tuse productivă. Este utilă umidificarea mediului în care locuiți (de exemplu, aplicând tăviţe cu apă pe caloriferele încălzite sau aparatele electrice care produc abur) şi efectuarea de inhalaţii cu aburi. Cu toate că multe medicamente active contra tusei sunt disponibile fără prescripție medicală, înainte de a cumpăra un medicament antitusiv se recomandă întotdeauna să se consulte medicul sau farmacistul.

Ce medicamente trebuie luate?

În primul rând, trebuie să facem distincţie între tratarea simptomelor şi tratarea bolii. Nu tusea este primul obiectiv care trebuie avut în vedere, ci mai degrabă cauza care a determinat-o. Cu toate acestea, la o persoană sănătoasă, la care, de obicei, nu cauzează complicaţii, tusea poate tulbura semnificativ atât somnul cât şi unele activități de zi cu zi. În acest caz, este utilă administrarea anumitor medicamente.

Cele două tipuri de tuse, uscată sau productivă, în general, necesită un tratament diferit. În primul caz, sunt utile substanțe care suprima reflexul de tuse, împiedică tusea, facilitând de exemplu odihna în timpul nopţii. Totuşi, aceste medicamente nu trebuie utilizate niciodată la copiii sub vârsta de un an și trebuie consumate numai atunci când tusea este persistentă, când persoana suferindă obosește tușind sau când tulbură somnul. În cazul tusei productive, se utilizează în general „expectorante” și „mucolitice”, medicamente care au proprietatea de a dizolva mucusul şi a facilita eliminarea acestuia.

Asocieri între medicamente

Trebuie evitată întotdeauna asocierea unui sedativ cu un expectorant. În schimb, este utilă folosirea medicamentelor decongestionante pentru nas în cazul răcelii sau a antihistaminicelor în caz de alergie. În celelalte cazuri, în funcție de boala care cauzează tusea, medicul va recomanda utilizarea unor medicamente potrivite.

Când să ne adresăm medicului?

Va fi necesar să se solicite asistență medicală atunci când tusea este asociată cu alte simptome: secreţii dense, de culoare gri sau galben-verzui, care durează timp de 7-10 zile, dacă tusea durează de mai mult de trei săptămâni, este însoțită de febră persistentă sau mai mare de 39°C, dacă respirația este dificilă sau șuierătoare, sau dacă se observă sânge în spută.

Pentru a ajuta medicii în diagnosticare, este bine să li se ofere un tablou cât mai precis al împrejurărilor în care se manifestă tusea. În special:

• dacă este uscată sau productivă
• în ce moment al zilei apare mai frecvent
• cât timp durează
• care sunt condițiile de mediu în care vă aflaţi când se agravează tusea (mediu închis și cald, sau în aer liber)
• dacă este mai frecventă în repaus sau în mișcare, în poziţie culcată sau în picioare
• dacă există anumite perioade ale anului în care se agravează simptomele.

Indiferent de cauzele tusei, se recomandă luarea unor măsuri preventive care pot fi utile în orice caz:

• renunțarea la fumat: rezolvă formele cronice de tuse, caracteristice fumătorilor. Datele sunt clare: asociațiile americane pentru protecția mediului au demonstrat ca fumul de ţigară este cauza principală a peste 200.000 de infecții respiratorii la copiii de sub 18 luni
• dacă locuiți în orașe deosebit de poluate sau suferiţi de o alergie, ori de câte ori este posibil, trebuie să schimbați aerul, mergând în locuri nepoluate. În acest fel, iritarea mucoaselor tractului respirator şi, în consecință, tusea se atenuează
• în timpul iernii, mențineţi un nivel bun de umiditate în mediul în care trăiţi, aerisind des și amplasând tăviţe cu apă pe calorifere
• în cazul în care gâtul este foarte iritat, poate fi utilă inhalarea de vapori de apă caldă
• când tusea este enervantă, puteți recurge la sedative pentru perioade scurte de timp: în aceste cazuri, consultati medicul.