Durerile cele mai răspândite
Jumătate dintre pacienți merg la medic tocmai pentru că acuză una dintre aceste dureri: durere de cap, durere de spate (durere cervicală și lombară, sciatică), durere reumatică, durere de stomac, durere menstruală.
Există diferite tipuri de dureri de cap. Printre durerile de cap esențiale (respectiv acele dureri de cap a căror cauză poate fi stabilită în mod clar) cele mai frecvente sunt migrena comună sau vasomotorie și cea obişnuită. Apoi există durerile de cap secundare, cauzate în principal de sinuzite, anemii, hipertensiune arterială, otite, afecțiuni dentare, fumat, alcool.
Simptomele prezentate de persoana care suferă de durere de spate sunt împărțite în funcție de regiunea afectata a coloanei vertebrale. Principalele dureri pot viza regiunea cervicală şi regiunea lombară. Durerea cervicală se poate prezenta în mod acut sau lent și treptat din ce în ce mai grav. În primul caz, durerea este bruscă și violentă într-o zonă restrânsă și bine localizată a cefei (torticolis). În cel de-al doilea caz, apare încet, este surdă, afectează întreaga ceafă și poate fi agravată sau provocată de mișcările capului. Durerea lombară se poate prezenta atât în formă acută, cât și cronică și poate apărea brusc, la o solicitare mecanică, cum ar fi o mișcare bruscă sau neașteptată, care poate genera dureri acute. În schimb, la forma cronică, durerea este veche (de exemplu din cauza unei atitudini „greşite” a coloanei datorată unei posturi dezechilibrate). Durerea sciatică este un simptom dureros al nervului sciatic care pornește de la zona lombară a coloanei vertebrale ramificându-se în întreg membrul inferior. Scolioza, artrita, discopatiile sau herniile de disc pot cauza sciatica, dar de multe ori nervul poate fi afectat independent (nevrite), din cauze infecțioase, reumatice și toxice.
Durerea reumatică este specifică articulațiilor și structurilor care le înconjoară. Durerea inflamatoare se datorează unor cauze de natură infecțioasă, imunitară (de exemplu, reumatism articular acut și artrită reumatoidă), metabolice (gută). Durerea afectează una sau mai multe articulații, poate fi acută sau cronică, și este în general asociată cu simptome clasice de inflamaţie.
„Durerea de stomac” (ca şi durerea de burtă) se poate manifesta sub formă de arsuri, crampe, senzație de balonare și poate fi însoțită de greață sau vărsături și poate dura câteva zile sau poate fi prezentă permanent (durere cronică). Cauzele cunoscute ale durerii de stomac sunt gastrita sau ulcerul.
Durerile menstruale pot fi datorate unor anomalii funcționale, de tip hormonal, sau chiar şi numai unor probleme de tip psihologic. Durerea este însoțită adesea de dureri de cap.
De ce simţim durere?
Stimulii mecanici, chimici şi termici modifică integritatea țesuturilor și stimulează receptorii destinaţi identificării durerii (nociceptori). Persistența stimulului dureros duce la eliberarea de substanțe denumite endorfine, analgezice puternice produse de organismul nostru, care, odată cu prelungirea stimulului, se vor epuiza. Prin intermediul unor senzori nervoşi speciali, stimulul parcurge măduva spinării situată în interiorul coloanei vertebrale și ajunge la cortexul cerebral. Acesta din urmă intervine în experimentarea şi memorarea durerii, permițându-ne să simțim stimulul ca o durere și să înțelegem că avem o durere.