Tulburări de sănătate mintală: granițele și povara problemei

Tulburările de sănătate mintală (MHDs) afectează una din fiecare patru persoane la un moment dat în timpul vieții: acest tip de boli nu este doar problema altcuiva (Organizația Mondială a Sănătății, 20011).

Aceste tulburări se numără printre principalele cauze ale sarcinii globale a dizabilității (Vigo și colab., 2016). Acesta a fost un fapt deja în 1996, când a fost publicată prima Povară Globală a Bolilor (Murray și Lopez, 19961), care a estimat că depresia singură a cauzat mai multe dizabilități decât HIV sau problemele nutriționale, două priorități ale programelor internaționale legate de sănătate din Statele Unite. (Murray și Lopez, 19961; Bolton, 2014).

În zilele noastre, multe sisteme internaționale de sănătate au sporit gradul de conștientizare a tulburărilor mintale (Organizația Mondială a Sănătății, 2001), iar impactul global al problemei este cunoscut (Organizația Mondială a Sănătății, 2018):

• aproximativ 300 de milioane de oameni suferă de depresie
• aproximativ 60 de milioane de persoane au tulburări afective bipolare
• aproximativ 23 de milioane au schizofrenie sau alte psihoze.

Din păcate, se pare că aceste cifre au crescut odată cu creșterea populației și îmbătrânirea acesteia (Whiteford și colab., 2013). Mai mult, în societatea noastră, există indivizi cu un risc mai mare de a suferi de MHDs: aceste grupuri vulnerabile includ grupuri minoritare, acele conflicte vii, dezastre naturale sau discriminare, persoane în vârstă, prizonieri și tinerii șomeri care rezultă din criza financiară mondială (Organizația Mondială a Sănătății, 2013).

În prezent, nu a fost validată nicio definiție universală a ceea ce constituie un MHD (Bolton, 2014). Cu toate acestea, este posibil să se distingă două grupuri mari de MHDs: primul include tulburări mai puțin frecvente, cu o bază genetică (de exemplu, schizofrenia) care provoacă disfuncții severe și au un impact mare asupra indivizilor și familiilor acestora, dar cu un impact relativ mic asupra sănătății publice și dezvoltării globale; al doilea grup, denumit tulburări mintale comune (CMDs; de exemplu, depresie, anxietate și tulburare de stres post-traumatic), cuprinde probleme de sănătate mintală condiționate în mare parte de evenimente și mediu, care pot constitui o problemă socială globală mai mare datorită prevalenței lor ridicate legate de condiții extreme, în special în țările cu venituri mici (Bolton, 2014).

În general, MHDs sunt probleme complexe de sănătate care necesită îngrijire multidimensională, de înaltă calitate și eficientă, deoarece abordările inadecvate pot afecta îmbunătățirea și recuperarea (Moran și colab., 2013).

Pentru a avea o idee clară despre povara acestor tulburări, trebuie subliniat faptul că pacienții cu MHDs (și, printre ei, nu doar cei cu tulburări severe), suferă o deteriorare considerabilă și continuă a calității vieții, cu consecințe majore asupra funcționării psihologice. (Mendlowicz și Stein 2000; Organizația Mondială a Sănătății, 20013). În plus, acești pacienți se confruntă cu rate mai ridicate de comorbidități și mortalitate, cu date care indică în mod clar că persoanele cu depresie majoră au șanse mai mari cu 40% până la 60% de a muri prematur decât populația generală (Organizația Mondială a Sănătății, 2013).

MHDs nu numai că au un impact social masiv, dar reprezintă și o povară economică foarte mare (Organizația Mondială a Sănătății, 2001). În special, încărcătura economică a MHDs este foarte mare, datorită nevoilor de sănătate și servicii sociale, productivității reduse, impactului asupra îngrijitorilor, mortalității premature și nivelurilor de siguranță publică  (Organizația Mondială a Sănătății, 2001). Mai mult, estimările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) indică faptul că MHDs determina adesea sărăcirea familiilor (Funk și colab., 2010), în timp ce proiecțiile de creștere indică un cost economic global al tulburărilor mintale de 6 trilioane de dolari SUA în 2030 (Shearer și colab., 2016).

Cu toate acestea, această povară ridicată a sănătății mintale nu este dublată de o proporție adecvată din bugetele pentru asistență medicală alocate pentru prevenirea și vindecarea MHDs: în 2005, astfel de bugete variau între 2% în țările cu venituri mici și 7% în țările cu venituri mari (Saxena et. al., 2007; Shearer și colab., 2016). O altă informație importantă se referă la ratele tratamentelor care îndeplinesc standardul minim de adecvare, care sunt în general mai mici în țările cu venituri mai mici, cu excepția SUA (18%) (Wang, 2007).

Dar de ce este adesea subestimată sănătatea mintală și care este riscul pentru acești pacienți?

În general, sănătatea mintală rămâne o prioritate scăzută din cauza atitudinii greșite că MHDs sunt mai puțin critice decât problemele fizice, o stigmatizare a acestui tip de tulburări, împreună cu o lipsă de recunoaștere a unicității fiecărui MHD (Bolton, 20142a, b, c). În țările cu venituri medii și mici, MHDs par a fi și mai nerecunoscute, din cauza resurselor generale slabe (de exemplu, servicii de sănătate mintală departe de zona urbană) și a lipsei unor politici dedicate (Organizația Mondială a Sănătății, 2011; Bolton, 2014) .

Sănătatea mintală este esențială pentru bunăstarea generală a oricărui individ și, în general, a societății (Organizația Mondială a Sănătății, 2001) și chiar dacă MHDs sunt probleme majore, în special CMDs, acestea sunt gestionabile prin tratamente eficiente care pot reduce semnificativ suferința și pot îmbunătăți funcționarea pacienților, a familiilor și a întregii comunități (Bolton, 2014).

Potrivit OMS, mai multe acțiuni importante trebuie puse în aplicare din perspectiva sănătății publice, care ar trebui să includă, printre altele: garantarea accesului pe scară largă la servicii rentabile și îngrijire adecvată și protecția drepturilor omului, supravegherea stării de sănătate mintală în special a „subiecților vulnerabili” (de exemplu, copiii), promovarea stilurilor de viață sănătoase și îmbunătățirea cercetării în etiologia și tratamentul MHDs, precum și monitorizarea și evaluarea sistemelor de sănătate mintală (Organizația Mondială a Sănătății, 2001).

Referințe bibliografice

• Bolton PA. The unknown role of mental health in global development. Yale J Biol Med 2014;87(3):241-249 (freely available from PubMed)
• Mendlowicz MV, Stein MB. Quality of life in individuals with anxiety disorders. Am J Psychiatry 2000;157(5):669-682 (freely available from PubMed).
• Moran V, O'Connor S, Borowitz M. International approaches to measuring the quality of mental health care. Epidemiol Psychiatr Sci 2013;22(1):3-7.
• Murray CJL, Lopez AD. The global burden of disease: a comprehensive assessment of mortality and disability from diseases, injuries, and risk factors in 1990 and projected to 2020. Harvard School of Public Health, 1996. Available online. Last accessed December 12, 2018.
• Saxena S, Thornicroft G, Knapp M, Whiteford H. Resources for mental health: scarcity, inequity, and inefficiency. Lancet 2007;370(9590):878-889 (freely available from PubMed).
• Shearer J, McCrone P, Romeo R. Economic evaluation of mental health interventions: a guide to costing approaches. Pharmacoeconomics 2016;34(7):651-664.
• Vigo D, Thornicroft G, Atun R. Estimating the true global burden of mental illness. Lancet Psychiatry 2016;3(2):171-178 (freely available from PubMed).
• Wang PS, Aguilar-Gaxiola S, Alonso J, Angermeyer MC, Borges G, Bromet EJ, et al. Use of mental health services for anxiety, mood, and substance disorders in 17 countries in the WHO world mental health surveys. Lancet 2007;370(9590):841-850 (freely available from PubMed).
• Whiteford HA, Degenhardt L, Rehm J, Baxter AJ, Ferrari AJ, Erskine HE, et al Global burden of disease attributable to mental and substance use disorders: findings from the Global Burden of Disease Study 2010. Lancet 2013;382(9904):1575-1578 (freely available from PubMed).
• World Health Organization. The World health report: mental health: new under- standing, new hope. Geneva: World Health Organization; 2001. Available online. Last accessed December 12, 2018.
• World Health Organization. Mental health and development: targeting people with mental health conditions as a vulnerable group. Geneva: World Health Organization; 2010. Available online. Last accessed December 12, 2018.
• World Health Organization. Mental health atlas 2011. Geneva: World Health Organization; 2011. Available online. Last accessed December 12, 2018.
• World Health Organization. Mental health action plan 2013-2020. Geneva: World Health Organization; 2013. Available online. Last accessed December 12, 2018.
• World Health Organization. Mental disorders, 2018. Available online. Last accessed October 9, 2018.